Neincredere versus incredere

Cata incredere poti sa acorzi unui om?

Pana unde poti lasa pe cineva sa intre in casa inimii tale?

Cand ai lasat usa larg deschisa si l-ai invitat cum ii dovedesti ca ceea ce vede este real?

Cum poti sa schimbi imaginea pe care altii i-au oferit-o?

Cum poti sa-l faci sa inteleaga ca esti altfel decat restul lumii?

Este oare responsabilitatea ta sa-i arati care este adevarul?
Este corect fata de amandoi sa-l lasi sa descopere singur realitatea ta?
Pana unde merge increderea in necunoscut?
Pana unde opresti neincrederea in acelasi necunoscut?

Intodeauna ne este teama de necunoscut. Intotdeauna punem sub semnul intrebarii strainii care ne intra pe neasteptat in viata. Intotdeauna frica striga mai puternic decat iubirea. Intotdeauna ne ascundem speriati in spatele mastilor si judecam prin prisma experientelor trecute.
Acordam incredere dupa o vreme,dar ramanem in garda mereu. Nu stim niciodata cand acei strainii deveniti prieteni intre timp ne pot trada, rani.

Oare ne tradeaza pe noi sau se tradeaza pe ei?
Oare daca am lasa orgoliul deoparte vom descoperi o noua dimensiune?
Oare cum ar fi daca ne-am gandi la ranile trecutului ca la cele mai pretioase cadouri?

Sunt multe aspecte de luat in seama cand cunosti pe cineva nou. Sunt multe lucruri care vin sa umbreasca o noua relatie. Singurul lucru pe care-l pastrez in sufletul meu este ca acel om are aceleasi cicatrici ca si mine. Felul in care ne oglindim unii in altii este ceea ce transforma neincrederea in incredere.