Povestiti-mi despre voi
M-am ascuns. M-am furisat tacuta departe de lume. Am fugit de privirile intrebatoare. Lumea doreste amanunte, detalii. Oamenii isi satisfac curiozitatea ascultand povesti. Prietenii asculta tacerea si simt povestea. M-am ascuns.
Oamenii se plictisesc repede de poveste. Odata aflat misterul pleaca mai departe in cautarea unei noi aventuri. Banalitatea coboara abrupt. Prietenii asculta aceeasi poveste de 100 de ori, de 1000 de ori, de cate ori doresti sa o spui. Stau langa tine pentru simplu motiv ca ai nevoie sa o spui si adeseori se regasesc in ea pentru ca faci parte din viata lor.
Oamenii judeca lacrima si zambetul in aceeasi masura. Interpretari, sabloane, pareri, concluzii bazate pe experienta proprie. Prietenii patrund dincolo de masti. Ei stiu ca in spatele unui zambet se poate ascunde durere, sau ca o lacrima acopera o bucurie. Dorinta lor de a fi prezenti acolo, pentru tine se intrepatrunde cu permisiunea ta de a-i lasa sa vada.
M-am ascuns. Masca dupa masca, zid dupa zid am ridicat in jurul meu incercand sa uit. Sunt intrebata ce fac. Incetati cu aceste intrebari care-mi amintesc ca ma prefac ca-mi este bine. Un joc absurd al amintirilor cu rare momente de uitare. Lasati-ma sa uit ca este doar o sceneta dintr-o piesa. Povestiti-mi despre voi.
4 comentarii:
Ce sa iti povestesc despre Mine ?
Sunt cel Ascuns
intre Flori,
Brate intinse
spre Imbratisare
Inima
deschisa
Iubire Daruind
Si atat....
Poti sa-mi povestesti despre tie orice doresti si simti nevoia. Multumesc!
Am o gramada de crize de identitate, ceea ce ma face sa cred ca emotional, nu am depasit varsta adolescentei tampe. Am o gramada de contradictii launtrice, care uneori ma fragmenteaza de nu mai stiu de mine, dar alteori ma conduc inspre raspunsuri uimitoare. Launtric sunt frumoasa, dar nu stiu sa ma intamplu in afara. Oamenii ma inhiba, sau poate doar ideile mele preconcepute despre ei. Ma tem de feedback fiindca depind inca de el.. cand o sa ma doar la basca, poate abia atunci o sa fiu eu in toata naturaletea mea.
Incerc sa descifrez un minimum de comunicare si ma impiedec intr-un paienjenis de introversiuni. Toata lumea aici e singura? Adica, vreau sa spun, toata lumea nu spune nimic decat ca e singura? Ori am venit la sfarsitul filmului pe care altii l-au vazut de la inceput. Cu sonorul intact.
Trimiteți un comentariu