Sperante

Cand am plecat din Romania mi s-a spus ca sunt curajoasa. Las totul in urma si plec spre locuri necunoscute. De unde stiu daca voi reusi sau nu? De unde stiu daca sperantele mele se vor implini sau nu?

Sperantele...de unde vin ele? Speram intr-o viata mai buna, speram ca visele noastre se vor implini, speram atat de multe si... speranta moare odata cu noi. Sperantele se nasc din dorinta. Speranta este energia care conduce dorinta. Iti doresti si speri ca visele tale vor deveni realitate. Poate dorinta ta se schimba, se transforma, dar speranta ramane constanta. Speranta tine in viata o dorinta care pare imposibil de realizat. Constient stii ca este dificil de atins si continui sa speri. Constient iti spui ca este imposibil si speri in continuare.

Dorintele apar si dispar. Speranta este cea care le uneste, le confera un scop si o utilitate. Gandeste-te...de ce ai aceste dorinte? Poate speri ca aceasta dorinta sa iti imbunatateste viata sau poate speri sa scapi de ceva negativ din viata ta. Oricum ai privi speranta este acolo.
Uneori credem ca sperantele noastre sunt desarte si credem ca renuntand la speranta este mai bine pentru noi. Oare chiar renuntam la speranta sau este doar o pacalire de moment? Cand viata noastra intra pe fagasul dorit revenim la sperantele facute si ne miram cum de am putut renunta la ele.

Este dificil sa-ti pastrezi sperantele cand viata te incearca. Este greu sa speri cand constati ca totul este altfel decat ai sperat. Ce poti sa faci in aceasta situatie? Experienta mi-a demonstrat ca renuntarea la speranta este doar o un joc pentru a ma simti mai bine. Am constat ca detasarea de rezultatul dorintei, pastrarea sperantei si rabdarea sunt elementele care aduc in calea mea oportunitati.

Lectia mea este sa sper in continuare si sa cred in visele mele.

5 comentarii:

Dorin Tzata spunea...

Ai invins ? Continua ! N-ai invins ? Continua ! (Fridtsof Nansen)

steffy spunea...

Speranta moare ultima, iar asa cum te cunosc eu pe tine o sa reusesti, esti puternica si crezi in visurile tale. Ai grija de tine!

Anonim spunea...

Speranta intr-adevar moare ultima,de fapt moare odata cu fiecare din noi.Tu fii sigura ca vei reusi sa-ti indeplinesti toate visele tale, mai ales ca ai langa tine cu sufletul cei care te iubesc. Spera in continuare! Si mai ales indeplineste-ti visele!

Dorin Tzata spunea...

Speranta nu moare. Ea este vesnica precum sufletele noastre.

DeMaio spunea...

Filosofie de doi bani. Speranţa moare, că uite de aceea s-a dus şi Adela pe alte plaiuri, de speranţe ce mai avea în România. Ce naiba, când ne trezim din melancolia asta patetică, asezonată de citate sordide (sordide din punct de vedere al răului produs asupra intelectului uman...), şi punem mâna naibii să ne construim singuri lucrurile de care avem nevoie? Speranţa moare prima. Singurii care nu murim, uneori, suntem noi, şi agonizăm aşa, până ne ducem.