Pauza
O noua pauza pentru mine la scris. O pauza lunga de cateva saptamani, in care am acumulat experiente mai placute si mai putin placute. Viata si-a urmat cursul si acum am revenit pentru a impartasi ceea ce am trait. O mica parte din realitatea cu care ma confrunt zi de zi. O realitate placuta uneori, atat de placuta incat pare de vis. Si, uneori o realitate mai putin acceptata si mai dureroasa, data pentru a invata sa-mi urmez drumul increzatoare in fortele proprii.
Stiu ca vor exista persoane pe care randurile de mai sus le vor deruta. Am zis ca-mi plac aparentele si ce se ascunde in spatele lor. In aceste clipe sunt la o noua rascruce de drumuri. Am observat ca viata ma aduce in astfel de situatii de doua ori pe an, in decembrie - ianuarie si in iulie - august. Acum sunt la o astfel de rascruce. Pentru cine priveste de afara, aparentele indica durere, suferinta, parasire, greutati. In spatele lor se ascunde speranta, dorinte neimplinite, incredere in viitor si in mine.
Mi s-a spus ca s-ar putea sa gresesc, sa regret ulterior deciziile luate. Orice este posibil si stiu ca am hotarat asa cum am crezut si simtit eu. Implicarea celorlalti am redus-o pe cat mi-a stat in putere. Merg mai departe cu incredere si cu speranta ca viata imi ofera ceea ce are ea mai bun si mai frumos.
Mi s-a zis ca renunt la ceva frumos si important. Orice este posibil. Renuntarea nu inseamna parasirea sau abandonarea unei cai, ci alegerea unui nou traseu. Asta fac in aceste clipe. Aleg altceva, aleg sa traiesc responsabila de viata mea, aleg sa-mi privesc viata asa cum nu am facut-o pana acum.
Mi s-a zis ca tot ceea ce stiu se bazeaza pe teorii care nu au aplicabilitate in practica. Orice este posibil. Pentru altii ceea ce stiu eu poate sa nu insemne nimic, dar pentru mine prezinta importanta majora. Acele lucruri pe care le-am invatat si le-am acumulat pana acum m-au adus aici si in acest moment sunt multumita de mine.
Am dorit sa precizez aceste lucruri pentru ca cei cu care am vorbit despre ele le vor citi cu siguranta. Repet ceea ce am spus si cand am discutat si imi voi mentine parerea initiala. Am transformat aceasta postare intr-o scrisoare adresata celor care incearca sa ma intorca din drumul pe care l-am ales. Drumul este in fata mea si este asa cum imi doresc sa fie.
8 comentarii:
Te poti baza si pe mine pe drumul asta, n-am sa te las sa te clatini. Intr-adevar, se asterne in fata ta un drum nou si frumos. Cu bune si rele, ca toate drumurile, dar altfel, unic.
nu renunta niciodata sa fii tu insati, indiferent pe ce cale pasesti. sunt langa tine, ceva mai incolo, dar ai sa imi vezi mereu umbra.
cu pretuire.
Tot ceea ce am avut nevoie să înâeleg de aici este că faci ceea ce doreşti, aşa cum doreşti. Asta este şi tot ceea ce contează. Toate bune!
keep walking Adela !
ti-am mai spus si stii..fa ceea ce crezi de cuviinta....si fara regrete..orice ar fi mergi mai departe...have fun girl!
Sunt multi detractori ai lui Don Quijote!:) Eroismul lui nu poate birui o clepsidra! Acest cavaler nu trebuia internat intr-un spital pentru a fi biruit de iluziile sale.
N-as putea sa le intorc spatele celor care ne spun ca exista viitor si ca nu se reduce totul la ce se intampla cu noi.
Cel mai adesea, il vedem pe bunul Cavaler nu luand cu asalt morile de vant, ci strabatand desertul si amintindu-si ca Piramidele el le-a ridicat.
Iti multumesc pentru incurajari!
>:D<
Azi vreau insa sa-ti transmit urmatorul mesaj: "cei puternici au vointza si cei slabi au dorintza".
Pana la urma...sunt necesare amandoua. Si bafta pe noul drum!
Citeam articolul si in winamp curgeau piesele. Aparu una: Rome wasn't built in a day. Idem si traseul nostru in viata. Ni-l construim singuri. Nu sunt printre cei catre era adresata aceasta "scrisoare" dar imi place ceva ce-ai scris acolo... din spatele literelor razbate o vointa si un caracter aparte. Sa nu-l lasi niciodata sa devina umbrit:) In fata e totdeauna soare, chiar daca e dupa urmatorul deal.
Trimiteți un comentariu