Aminteste-ti!

Vreau sa scriu. Despre ce sa scriu? Poate despre ultimele carti pe care le-am citit? Interesante, socante, uimitoare, binefacatoare. Poate despre oamenii de care m-am despartit in ultima perioada? Poate despre cei care mi-au daruit minunatiile pe care le detin? Sau despre emotiile pe care le-am trait in prima luna a acestui an?

Stiu ca vreau sa scriu. Stiu ca vreau sa-ti spun tie ca, orice ai face, oriunde te-ai duce, pe oricine ai intalni, lucrurile importante le vei simti. Inima iti sopteste cuvintele care te elibereaza, cuvintele care exprima ceea ce simti, cuvintele care deschid portile altor inimi. Vreau sa-ti spun ca increderea in sine este darul cel mai de pret pe care-l ai.

Privesc in tine si vad cum te lupti. Lupti cu viata, lupti cu ceilalti, lupti cu tine. Doresti sa fii mai bun(a), sa fii fericit(a), sa fii iubit(a). Lupti pentru ceea ce deja ai pentru ca... ai uitat. Ai uitat ca esti iubit(a), ai uitat ca esti perfect(a), ai uitat pentru ce ai venit aici.

Astazi scriu pentru tine, suflet ratacit in propria realitate. Astazi scriu pentru a-ti spune sa te opresti pentru o clipa, sa respiri adanc si sa privesti in tine. Ce vezi? Ce simti? Cine esti? Atata experienta, atatea amintiri, atatea emotii. Cine esti de fapt?

M-am oprit pentru cateva momente si amintirile au navalit fulgerator, rascolind linistea mintii mele. Emotii intense si ametitoare ale neincrederii, nesigurantei si descurajarii. Raman doar amintirile acum cand timpul lor s-a dus.

Astazi gandurile mele se indreapta spre tine si trimit o raza de lumina in drumul tau. Speranta, optimism, bucurie, apreciere, iubire. Toate acestea exista deja in sufletul tau. Aminteste-ti!