Amintiri intr-o stare de duminica

Ce am mai facut zilele acestea?

Joi am petrecut o dupa amiaza placuta la Cafeneaua Erotica si am savurat momente din cartea lui Michael Haulica interpretate/citite de Lorena Lupu si Ionel Barac. De Lorena stiti mai multe si ma bucur ca am avut ocazia sa o cunosc. Intalnirea care m-a bucurat nespus de mult a fost cu Ionel. Pe Ionel il cunosc de la fostul loc de munca unde i-am fost "colega/sefa". Cand l-am reintalnit joi dupa cativa ani, amintirile au revenit greu pentru ca schimbarea lui (in bine, cred eu) m-a uimit. Privindu-l, incetul cu incetul mi-am amintit scenele in care isi demonstra revolta fata de autoritate, in care ne punea uneori in situatii dificile. Acum, cand imi amintesc zambesc si realizez ca noi eram prea inchisi, rigizi si inchistati in propriile regulamente si credinte pentru a aprecia individualitatea lui puternica. Ma bucur ca te-am reintalnit!
De cateva zile a disparut din mine si cea mai mica umbra de inspiratie, de placere de a scrie. Subiectele exista in permanenta pentru ca viata are grija sa mi le ofere. Ceea ce lipseste este forma in care sa exprim aceste evenimente si trairile aferente. Ma sperie aceasta incapacitate de moment, desi am mai trecut prin astfel de momente si stiu ca este trecatoare.
Am citit in fiecare zi cate o carte. Fiecare rand imi radea in fata si, cu cat radeau mai tare cu atat imi placea cartea mai mult. Imi doream sa pot scrie asa cum au facut fiecare dintre autori, imi doream sa pot exprima la fel de bine, de clar trairile pe care le citeam cu nesat si randurile scrise sa aiba un efect cel putin apropiat de cel pe care-l simteam la mine. Perfectionistul isi arata coltii si l-am lasat sa se manifeste pana a tacut. Acum este liniste.
Apoi a venit Demaio care anunta clar si cu hotarare ca inchide blogul. Acest anunt a necesitat o iesire la inghetata. Zis si facut. Asa ca ieri pe la pranz fug de la munca (da, munceam :( ) si impreuna cu Andreea incercam sa-l scoatem din toanele de shut down pe Bogdan. Cat am reusit nu pot spune (astept feedback) pentru ca am fugit dupa vreo ora inapoi la munca. Prezenta mea era imperios necesara pe campul dezorganizat al organizarii (cine stie pricepe).
Asa ca astazi, intr-o alta duminica "placuta" stau si depan amintirile dupa o saptamana extraordinara.