Nemurire

Intr-o noapte senina de toamna,
Norii trageau caleasca lunara
Raze argintii ii cantau venirea
Iata! Soseste a noastra regina.

Stam pe banca din parcul tomnatec
Uitate erau ale noastre ganduri,
Luna aparu printre crengile negre
Iar noi ii cantam nemurirea.