Iertare

Ascunsa intre naivitate si credulitate, increderea este cea care iti acopera adeseori ochii atunci cand esti inselat. Te-ai aruncat cu capul inainte, cu inima deschisa si ai cules vorbe inselatoare si fapte jignitoare. Esti vinovat ca celalalt doreste sa te pacaleasca? Esti vinovat ca i-ai acordat increderea ta si ai cules minciuni? Este vinovat ca a reusit sa te minta? Cauta cineva vinovati?
Am spus si o voi repeta ca viata iti aduce in cale oameni care-ti ofera lectii. Ceea ce faci cu aceste lectii este alegerea ta. Daca ti-a inselat increderea ai mai multe optiuni:

  • ii ceri socoteala (la ce foloseste? timpul inapoi nu ai cum sa-l dai si explicatii se gasesc atunci cand doresti);
  • te razbuni si ii faci rau (si raul se propaga cu o viteza uluitoare);
  • ii spui ca ai aflat si pleci mai departe pastrand in sufletul tau aceea amaraciune si nevoia de a verifica de doua ori data viitoare;
  • nu spui nimic pentru ca stii ca viata isi are propriile modalitati de a plati, iti asumi responsabilitatea actiunilor tale si iti inveti lectia;
  • ierti, dar nu uiti;

Actiunile celorlalti ne determina o anumita reactie. Care si cum este aceasta depinde doar de noi. Atata timp cat lasam acel evenimet sau persoana sa ne afecteze cu atat mai mult suntem controlati de forte externe noua. Este dificil sa ne uitam ranile produse de astfel de tradari, dar cu cat rana este inchisa mai repede cu atat mai repede linistea reapare.

Urasc minciuna si de cele mai multe ori simt cand oamenii ma mint. Se intampla uneori sa trec peste semnalele pe care mi le trimite intuitia si sa acord incredere neconditionata. Este rau, este bine? Viata mi-a aratat ca pe termen scurt ranile sunt adanci si vindecarea dificila. Pe termen lung reprezinta adevarate obstacole care fac parte din viata mea, din drumul meu.

Acest post este dedicat celor care au reusit cu ajutorul meu sa-mi insele increderea. Aleg sa va las sa plecati in drumul vostru si sa-mi iert naivitatea. Voi va iertati?

4 comentarii:

Anonim spunea...

As vrea sa spun ceva in legatura cu subiectul insemnarii, dar fara legatura cu ultimul paragraf.

De prea multe ori ne este inselata increderea si reactionam impulsiv la asa ceva. Nu stiu cat te-a motivat o reactie a mea avuta astazi, insa insemnarea asta ma face sa privesc putin diferit lucrurile. Anume sa iert, pentru ca oricum inapoi nu am cum sa dau timpul.

M-ai determinat sa pastrez o oarecare amaraciune in mine, dar cu o speranta ca cel putin am invatat sa nu mai fiu atat de credul. Cu timpul voi da, poate, uitarii multe lucruri, iar amaraciunea lor va disparea, chiar daca razbunarea pare uneori cea mai buna solutie.

adelaida spunea...

Mihai, intrebarea care a aparut cand ti-am citit comentariul a fost: ne cunoastem sau ai scris aici cuiva care poate va citi?

paru spunea...

si eu am fost inselat.am iertat-o.dar la nici 2 zile m-a inselat din nou.a plecat cu respectivul si am rugat-o sa nu plece.sunt un fraier si un naiv.

Anonim spunea...

si eu sunt inselata....si el mi a promis k nu o sa o mai sune....si dupa 1 sapt vad k tot vorbesc....si ii mai si zike k ii e dor de ea....k o saruta bla bla.....sunt prea proasta il iubesc daka m ar fi iubit nu ar mai suna o!.....si ma mai si minte k ei nu vorbesc!