Amintiri

A fost o perioada din viata mea cand o petreceam pe jurnale.ro. Astazi citind postari mai vechi mi-am amintit de acele pagini in care-mi scriam gandurile ascunse de anonimatul unui nickname. Frumoase timpuri. Iata ce am gasit acolo:
"Va veni o zi cand tot ceea ce gandesc si ceea ce spun va disparea. Atunci vei ramane, tu, singura marturie a trecerii mele pe aici. O parte a sufletului meu ti-o voi da ca sa o imparti cu altii. Arata-le cum am fost. Spune-le ce-am gandit. Invata-i din experienta mea. Ai fost nestiutoare la inceput si acum cunosti atat de multe. Sa-i faci sa vada si sa inteleaga ca tot ceea ce vorbim este putin din ceea ce gandim. Sa le arati ca felul in care actionam reprezinta o parte din ceea ce vorbim. Gandurile ne guverneaza viata si faptele ne indica corectitudinea gandurilor."

"Vantul a inceput sa bata afara. Simt cum suiera la fereastra si incearca sa-mi transmita frigul pe care-l aduce cu el. Gandul meu zboara la zile calde de vara si privirea zareste lumina soarelui. Sufletul se inmoaie la amintirile placute care-si fac loc pe ecranul vietii.
O dimineata de vara tarzie in care soarele si luna strajuiesc albastrul cerului. Una se duce la culcare, celalalt isi mijeste ochii si ne spune buna dimineata. Natura ii raspunde prin multe glasuri."Buna dimineata!" canta si inima mea. Copacul din fata ferestrei imi spune povestea lui. Astazi imi este atat de usor sa-l inteleg. Vorbeste inimii mele. Raza de soare care patrunde in camera este cantecul naturii.
Deschid usa si pasesc. Soarele imi intuneca privirea si-mi incalzeste simturile. Atat de dureros si atat de placut. Zarile mi se dezvaluie incetul cu incetul. Nimic nu ma grabeste. Vreau sa vad, sa simt si sa aud totul. Inima mea este linistita, impacata si nerabdatoare. Ma bucura mangaierea vantului care-si trece mantia peste obrazul meu. Ma incanta glasurile vesele ale pasarilor si cantecul limpede al paraului. Este atat de usor astazi sa vad toate aceste daruri.
O intalnire importanta isi face aparitia prin surprindere. Inima isi ia zborul si respiratia o ajuta sa decoleze. Ochii o ajuta sa vada mai bine o realitate atunci atat de clara, acum atat de inselatoare. Imaginile imi vin pe rand si aduc cu ele sentimente diferite. Nu fac diferenta intre cele de atunci si cele care apar acum la amintirea acelor vremuri. Zile de vis ce-si scutura aripile prafuite pentru a-mi dezvalui lucruri nestiute atunci."

Acestea sunt doar o mica parte din ceea ce am adus de acolo. Amintiri si trairi uitate de vreme v-am descoperit stralucirea de altadata.

3 comentarii:

Anonim spunea...

cum e sa te citesti?
lasi inteleptul de acum sa judece nebunul de atunci?

adelaida spunea...

Uneori este ciudat, este ca si cum textul prezent a fost scris de un alt om. Alteori este atat de cunoscut, atat de confortabil, ca si cum m-as intoarce pe meleaguri cunoscute si iubite. Nu stiu ce anume face diferenta.

Anonim spunea...

doamne...cat ma poate rascoli textul...