SCHIMBARE

In urma cu cateva luni am luat contact cu analiza grafologica si Ionut Ciurea m-a facut sa constientizez ca imaginea mea de sine era sub medie. Mi-a fost destul de dificil sa diger aceasta informatie, dar o calatorie in trecut, in ultimii 10 ani a scos la iveala si explicatia. La terminarea liceului imi pusesem obiective (atunci nu le numeam asa) care s-au dovedit foarte inalte. La vremea aceea nu ma cunosteam indeajuns, dar doream cu ardoare sa-i inteleg pe ceilalti. M-am lovit de un zid, nu ma lasau sa-i cunosc. A aparut primul semn de indoiala. A urmat un alt tel, terminarea facultatii, un alt rezultat nemultumitor. O alta intrebare? Oare sunt in stare? Asa am intrat in acest carusel, in care fiecare obiectiv neatins insemna o noua indoiala in privinta capacitatilor mele.
Doream sa schimb lumea, oamenii sa fie mai buni, dar nimeni nu-mi spusese ca trebuie sa incep cu mine. Spuneam ca iubesc oamenii, dar ei simteau ca nu ma iubesc pe mine. Aveam atatea intrebari legate de ceilalti si nici una pentru mine. Eu doream sa cunosc oamenii si oamenii se inchideau in fata mea. De ce oare?
Asa am inceput sa ma intorc spre mine si am realizat ca ceilalti sunt OK atat timp cat si eu sunt OK cu mine. Vocea mea interioara era puternica cand imi spunea ca merit tot ce mi se intampla in viata si nu se referea la lucrurile bune. Acele momente se numeau noroc. Cineva mi-a spus ca am noroc si de atunci credeam asta. Cand era ceva de bine aveam noroc, cand se intampla ceva rau ma parasise norocul.
Tresarirea din aceasta stare s-a produs cand am citit undeva intr-o carte despre un om care-si dorea sa schimbe lumea, nu a reusit asa ca a restrans cercul si a pornit sa schimbe atitudinea prietenilor, nu a fost lasat si s-a oprit asupra familiei cu acelasi rezultat insa. A ajuns la o varsta la care a descoperit ca singurul pe care poate sa-l schimbe era el si de acolo trebuia sa inceapa.
Am pornit pe drumul autocunoasterii si schimbarile au inceput sa apara. Astazi stiu ca daca doresc sa schimb pe cineva trebuie in primul rand sa-mi schimb atitudinea mea fata de aceea persoana. Vocea interioara si-a pierdut din putere. Imaginea de sine este la un nivel din ce in ce mai mare, cu precizarea ca nu vreau sa trec in extrema cealalta. Acum stiu ca merit si lucrurile bune si le primesc cu recunostinta. Si cel mai important a inceput sa-mi placa de mine.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Ei da, interesant de unde a pornit imaginea de sine slaba. Nota 10 pentru curajul de a impartasi asta cu publicul :)

adelaida spunea...

Multumesc Ionut. Ai sa fi surprins cum arata scrisul meu la ora actuala si in special bara de la T.

Anonim spunea...

Pai se pare ca va trebui sa imi arati ca sa cred :) Felicitari pentru schimbari! :)

Anonim spunea...

sunt de acord cu tine...lumea pare ca se schimba prin puterea exemplului.
Ca sa ma laud ,eu vad asta, o vad si ei, ne cautam si ne simtim bine, dincolo de orgolii, de prejudecati , de credinte, de ...orice.
In esenta ,e cautarea regasirii de sine , e armonizarea cu propria constiinta , nealterata de mintea , da pornirile noastre launtrice , de chemari de tot felul, e reintoarcerea in matca fireasca a eu-lui de esnta divina, e cercul evolutiv care ne ameteste atunci cand cautam punctul de origine, uitand ca suntem eterni si nesupusi legilor timpului de cand am reusit sa-l curbam... ;)[ derbedeu]